Filehost.ro - gazduire fisiere
markbik
Bun venit pe forum!
Nou pe simpatie:
ingera_31
Femeie
25 ani
Constanta
cauta Barbat
30 - 59 ani
markbikReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
markbik / \Fan fiction/ /

"Aripi frante"

Pagini: 1 Moderat de Hinata_Rukia, ~B.I.K.~
#1
iAlexi
Boss
Postari: 211
`
                                         Prolog
"Cate rani am avut de cand ne-am intalnit? Cat de mult ne-am sprijinit unul de altul? Ma faci sa cred ca tot ce a fost intre noi nu a fost nimic decat pulbere de stele. Gandindu-ma la asta imi face ochii sa arda si usor cate o lacrima sa cada si apoi inca una si inca una pana cand un ocean de lacrimi va aparea si incet, incet  te vei ineca. Imobilizata in lanturile tale nu ma pot misca, nu pot respira, ma sufoc sunt pierduta in abis, tot ce vad este nimic si doar intuneric, ma simt legata la ochi. Nu sti cat de dureros e atunci cand intr-o incapere rece iti ingheata si vocea si nimeni nu iti poate auzi strigatul de disperare. Ma intreb oare eu sunt singura victima? Cat de multi au fost lasati in urma de aceasta durere? Daca ai sti ca am devenit un nimic ai suferi? Imi pun atatea intrebari desi tie niciodata nu ti le-am adresat, aceste cuvinte care incearca sa se dezghete, oare ti le voi putea adresa? Oare vi le voi putea adresa amandurora? Chiar daca incerc acum sa va strig nu voi rezolva nimic, poate nu e vina voastra si e doar vina mea, dar daca as putea iesi din acest abis cu siguranta v-as striga numele care ma tulbura printre amintiri. Si din nou si din nou ma chinui sa va strig, dar vocea mea nu ajunge la voi e prea inghetata nici eu nu o aud, cateodata cred ca doar am gandit. Chipul si zambetul tau sunt false stiu asta pentru ca le-am simtit. Nu e ca atunci cand radeai cu mine acum e mult prea trist desi amandoi aveti aceasi expresie chair daca nu pot sa o vad tot o simt si sincer ma dezamagiti. Chiar daca amandoi m-ati lasta in singuratate si ati fugit eu v-am iertat deja pentru ca inca va iubesc pe amandoi. Simt ca daca as putea iesi din abis tot nu v-as putea atinge, tot nu v-as putea avea pentru mine pentru ca amandoi a-ti suferi, chiar daca astept in tacere sa il vad macar pe unu din voi o lacrima tot imi va cadea. Imi voi aminti mereu cuvintele pe care nu le-am putut spune niciodata. Chiar daca voi m-ati incatusat in lanturile dureri va voi astepta pe amandoi aici pana cand florile vor inflori si se vor ofili iar si iar ca un mereu infinit care nu imi e deajuns sa va iubesc pe amandoi...."
                                                                        Am ramas cu aripile frante,   
                                                                                                         Akemi...



"Iertat numai in lumina luni, fascinat doar de stralucirea ta si de parul tau negru si moale. As vrea sa ma astepti intr-o rochie neagra lunga in lumina luni, sa vi usor spre mine si sa patrunzii adanc in gatul meu unindu-ti sangele din nou cu al meu si devenind pentru a doua oara impura ti-as cere usor sa ma lasi sa iti simt trupul in bratele mele si sa ne distram in intuneric. Ah...cat imi doresc sa fi mireasa mea  si sa fim impreuna sa facem mai multe nebunii si sa oprim luna pentru ca ingeri se uita. Esti atat de frumoasa! Stau in genunchi si ma rog sa iti revi nu vreau sa dorimi pe veci, nu vreau sa te pierd si sa ma uit la trupul tau fara vlaga mai bine mi-as scoate ochi decat sa stau si sa te privesc in lanturi in fiecare zi cum nu spui nimic si nu ma poti vedea. Inainte de scena finala a morti, iubito vreau un nou inceput alaturi de tine nu vreau sa iti gresesc din nou. Iau un cutit si il bag adanc in pieptul meu, cu ce folos oricum sunt deja mort, dar m-ai bine vars sange decat sa vad lacrimile rosi de pe obraji tai curgand. Te-am legat la ochi sa opresc lacrimile te-am pus in lanuturi crezand ca vei sta in picioare. Nu mai suport in seara asta vreau sange sa ucid pe cineva doar ca sa te trezesti tu nu imi pasa cat sunt de rau chiar de loc tot ce vreau e sa stam doar noi doi sa fim impreuna, suna egoist dar chiar nu imi pasa. Pentru tine simt ca as putea distruge pe oricine incearca sa ne stea in calea fericirii, dar aceste ganduri sunt oricum in zadar daca tu acum mergi in intuneric si te topesti in abis..."
                                                           Lasa-ma sa fiu din nou demonul tau,
                                                                                                       Drake...



"Silueta ta e tot cea mai ramas pe pamant daca as putea razbuna pe cineva chiar as face-o, dar stiind ca eu sunt de vina nu pot face absolut nimic in privinta asta pentru ca eu nu pot muri. M-am uitat la tine pentru o perioada lunga de timp si nu ma puteam abtine sa nu plang cand te vedeam asa totusi ti-am provocat o durere si o cicatrice care a ramas si nu cred ca ma vei ierta niciodata pentru ca din cauza mea a pornit totul. Am incercat sa dau vina pe alti fiind constient ca eu eram vinovatul si ca sa nu se mai repete am jurat ca nu voi uita. Chiar daca eu sunt cel care ti-a rupt aripile incearca sa zbori si fa ca durerea sa dispara, nu vreau ca asta sa iti fie sfarsitul defapt nu vreau sa iti fie sfarsitul niciodata nu vreau sa aud nici un clopot cand mori pentru ca nu vreau sa se intample te-as lua cu mine undeva unde doar noi am trai o eternitate. Chiar daca stiai ca nu voi muri mi-ai spus sa traiasc ca si cum as muri maine si sa simt ca m-am nascut azi. Spunei niste cuvinte greu de inteles, dar acum le-am inteels pe toate erai atat de frumoasa, stralucitoare si foarte profunda. Ma bucur! Chipul tau va trai pentru noi, chiar daca el te-a legat la ochi sa nu te mai vada plangand eu am vrut sa iti revad din nou chipul si ti-am adus ochi la lumi, dar inzadar pentru ca plangeai cu lacrimi de sange nimeni nu a suportat sa iti vada chipul firav plangand asa ca de data asta chiar eu te-am legat la ochi. Ma blochez in amintiri intunecate si realizez ca am pacatuit alaturi de tine, dar nu regret nimic pentru ca te-am avut si inca te vreau doar pentru mine, zambetul tau a disparut din mintea mea pentru ca de fiecare data cand mi-l amintesc e vag si incep sa plang pana si caldura ta nu mai este iti ating mana, dar este foarte rece. Incerc sa te imbratisez, dar lanutirle nu-mi dau voie. Ma panichez, iar tu nu esti langa mine sa imi soptesti bland si sa ma calmezi am incercat sa te transfor intr-un deomn si acum esti adormita esti pierduta intr-un abis. Vreau sa dau tot ce pot ca sa gasesc ingerul din tine si sa te aduc la normal sa nu te mai vad in lanturi. Am de gand sa imi infig o mana in inima ta pana ajung la ingerul rastignit din tine sa il trezesc sa revi la viata. Sa te vad din nou zambind cu o stralucire si o frumusete precum numele tau."
                                                                          Ingerul care inca plange,
                                                                                                        Angel...
[img]https://lh4.googleusercontent.com/-Jz6XPwAGBzI/Tsp9aAWV6NI/AAAAAAAAAsk/--o2t6G1iWk/a709d8fdbf92.jpg[/img]


_______________________________________
The sinking scenery, is wiped by this sleeve.
Following the voice, I start walking.


 
   
#2
iAlexi
Boss
Postari: 211
Capitolul I:Aparitia Demonului...
Intr-un oras putin indepartat de Tokyo, intr-o casa cu 3 etaje, intr-un pat mare cu asternuturi albe de matase aflat in ultima camera la ultimul etaj dormea o fata foarte frumoasa cu un par lung si negru care se pierdea in noapte doar suvita rosie ar mai fi sclipit in intuneric. Parul ei era singurul care iesea in evidenta in asternutul alb cu care era invelita. Daca te uitai de aproape la chipul ei frumos puteai observa usor genele mari si lungi negre la fel si buzele ei rozali care ieseau usor in evidenta din cauza pieli albicioase. In aceea camera mare a inceput sa se auda incet,incet picaturi de ploaie care incepeau sa se faca din ce in ce mai auzite. Ochi fetei se deschid usor, iar aceasta se ridica repede in fund uitandu-se spre terasa, dar nu putea vedea absolut nimic din cauza draperiilor albe. Se dezveleste usor de plapuma de matase si se da jos din pat, pasind usor si gratios spre terasa dand la o parte draperiile deschizand terasa pasind pe gresia rece in frigul noptii imbracata doar intr-o rochita alba de matase pana la genunchi. Ajunsa la balustrada  se sprijina de ea si intinde o mana inafara terasei care avea acoperis unde ploua aproape cu galeata ai putea spune.
-Ce frumos... Sopteste fata pentru ea cu o voce calda ca de inger.
-Ploua, din nou?
In terasa isi face aparitia o femeia frumoasa cu prosop infasurat  care nu prea ii ascundea formele sanilor si un alt prosop pe cap  din care ii iesea 2 suvite negre de par. Aceasta femeie nu parea deloc in varsta cu toate ca era mama fetei de aproape 18 ani. Femeia paseste si ea pe gresia rece cu putina grija sa nu alunece pentru ca tocmai iesise din dus si se apropie de fica ei, facand acelas gest ca  ea intinzandu-si mana spre ploaie.
-Frumos nu? o intreaba mama pe fata
Fata aproba din cap fara sa spuna nimic, dar in schimb ii apare un zambet pe care mama ei il adora la fel ca oricine l-ar fi privit .
-Sa nu stai mult e destul de tarziu! ii spune mama fetei putin autoritara, dar blanda
-Bine,mama! Ii raspunde fata de data asta cu o voce abia auzita in timp ce mama ei paraseste terasa si camera.
Intre timp in Rai in camera lui statea un Inger vorbind cu cel mai bun prieten al sau un Diavol. Acestea nu vorbeau la telefon, iar Diavolul nu venise la el in Rai. Intre Rai si Iad este o prapastie imensa unde nimeni nu poate trece de ea fiind prea mare, dar in schimb daca cei din Rai se uitau in jos ii vedea pe Demoni sau DIavoli, iar daca Demonii sau Diavolii se uitau in sus puteau vedea Ingeri si puteau comunica intre ei. Ingerul statea pe un fotoliu cu picioarele pe masuta de cafea mancand niste bomboane de ciocolata cu rom, iar diavolul statea pe o canapea destul de mare intins in timp ce niste Diavolite il serveau cu struguri si ii faceau vant fiind prea cald  in Iad.
-Sa sti ca a fost buna ideea cu ploaia toata lumea o uraste si se deprima singura,un zambet care te speria, dar iti si placea apare pe fata Demonului.
-Pai nu sunt eu genial? Intreaba ingerul incepand sa rada asurzitor de frumos pentru ureche, dar putin cam plin se sine.
-Pai nu!ai uitat de fulgere si tunete...
-Asai..unde mi-o fi fost capul? Ingerul pocneste din degete si pe Pamant incep sa se auda si sa se vada fulgerele si tunetele.
-Acum... ce sa mai facem? Eu m-am plictisit, intreaba Ingerul.
-Cautam o fata? Ii raspunde tot cu o intrebare Diavolul.
-Ti-am luat-o inainte! Uite sta se uita la ploaia zambeste si nu tresara cand aude tunetele nu e interesanta? Ingerul arata cu degetul putin interesat spre o oglinda prin care putea vedea ce fac ceilalti pamanteni.
-Nici nu se teme ca vai doamne m-am udat pe par, rad amandoi de celelalte fete ce se cred dive, ei neavand ce sa faca studiau lumea oamenilor.
-Apropo de par uite ce negru frumos si ce gene lungi are.. nu termina Demonul de spus ca se baga repede Ingerul.
-Sa nu mai zic de buze numai bune de sarutat...
-Este foarte frumoasa si credema stiu ce zic am avut multe fete, femei si de toate...
-Atunci ce zici de o provocare?
-Uimeste-ma micule Angel,ii spune pe nume Ingerului desi era interzis.
-Dragule Drake... te provoc sa o cuceresti pe micuta domnisoara.
-Dar daca o cuceresc va trebui sa o faci si tu la randul tau...
-S-a facut! aproba repede ingerul plin de satisfactie.
-Angel, e o mica problema... Sti ultima petrecere pe care am facut-o?
-Da aproape imi vine sa plang ca nu ma putut fi acolo.
-Regele s-a cam suparat si nu imi mai da voie sa deschid poarta spre lumea oamnilor, Diavolul ofteaza dragalas.
-Of!! O deschid eu penturu tine... ofteaza Angel bosumflat
Angel deschide poarta incercand sa nu fie vazut de regele Raiului, iar Drake trece repede prin ea sa nu fie obervat de regele Iadului. Din cer apare Drake zburand imediat incepe sail injure in gand pe Angel pentru ca l-a trimis in mijlocul ploi unde era sa il loveasca un fulger, in Rai, Angel se amuza pe situatia lui. Drake aterizeaza usor in terasa fetei care il observa, dar nu se sperie de el.
-Esti un inger? intreaba fata cu o voce foarte frumoasa nici un inger cantatnd la harpa nu ar fi putut concura cu acest sunet minunat.
-Un Demon...ii raspunde Drake putin ametit de frumusetea ei.
-Si ce treaba ai cu mine? Ai venit sa imi iei sufletul?intreaba ea putin curioasa desi nu parea.
-Sa iti iau sufletul? Nu fi prostuta, te-am zarit si erai prea frumoasa ca sa nu te pot observa, in plus ai o voce foarte frumoasa nu as putea sa iti iau sufletul.
-Bine atunci... sopteste fata in semn ca nu e singura acasa si se sprijina din nou de balustrada terasei si priveste minunata ploaie incepand sa ignore Demonul.
-Iti place ploaia? intreaba Drake incet, mergand langa ea si sprijininduse si el de balustrada terasei.
-Da... uneori mi-as dori sa fiu ploaia sa ma ridic la cer sa cad din nou pe pamant sa fiu prietena fulgerelor si a tunetelor sa pot auzi cantecul fiecarui om si sa ii vad sufletul ca sa ii ascult povestea.
-Woow...nu am inteles nimic...Se uita putin incruntat si confuz Drake la ea.
-Nu esti primul care imi spune asta, deseori am fost neinteleasa, dar nu ma deranjeaza.
Drake ramane putin in dificultate nestiind ce sa ii raspunda uitandu-se la cat de frumoasa este nu vasuze niciodata o fata atat de frumoasa. Un tunet puternic il readuce cu picioarele pe pamant.
-Am sa incerc eu sa te inteleg.
Fata nu ii raspunde si se uita incontinuare la ploaie in cateva secunde Drake se trezeste cu fata foarte aproape de el punandu-i mana pe chip si uitanduse in ochi lui era extrem de uimit cum o fiinta umana l-a putut atinge atat de usor fara ca el sa observe se tot intreba cum s-a intamplat asta.
-Esti foarte frumos, fata se uita profund in ochi lui orice baiat normal s-ar fi indragostit de ea, dar Demonul era revoltat ca il atinsese , suparat ca nu si-a dat seama cand a venit atat de aproape si intrebanduse ce i-a distrs atentia Drake strange din pumn putin iritat
-Multumesc... ii spune acesta abia scos printre buze, fata a inceput sa il mangaie usor pe obraz
-Ai o piele foarte fina. Drake o prinde de mana, dar nu o strange tare si ii soptste usor.
-Si tu la fel.Demonul a vrut sa ii sarute mana dar fata s-a distantat gratios 3 pasi apucand rochita de noapte cu ambele maini pe de o parte si de alta vazand ca e uda. Aceasta face o pirueta si ajunge in spatele lui Drake, isi pune o capul pe umarul lui si o mana pe chipul lui.
-Numele tau...? intreaba fata cu aceeas voce cristalina
-Drake, al tau?
-Esti demon si nu imi sti numele?l-a  fara sa isi schimbe intonatia parca nici nu parea interesata.
-Ti-am spus te-am zarit din departare si pareai atat de frumoasa incat am vrut sa te privesc de aproape.
-Sunt Akemi.Sunt precum asteptarile tale? intreaba ea fara parca fara pic de interes
-Esti mai frumoasa decat ingeri, defapt esti mai frumoasa decat oricine am vazut
-Se spune ca diavolii sunt mai frumosi ca ingerii.
-Asa si este ei iau chip ispititor...
-Asta inseamna ca vrei sa ma ispitesti la ceva?Intreaba ea destul de precauta, dar mai mult din curiozitate.
Demonul incepe sa rada, iar fata se departeaza de el mergand in fata lui.
-Acesta este chipul meu adevarat, daca incercam sa te ispitesc nu o faceam eu ci puneam pe altcineva sau as fi incercat orice altceva decat sa vin in persoana.
-Te cred...Mai am o intrebare.
-Spune!
-Daca un demon saruta un muritor, acel muritor mai are drept la rai?
________________________________________________________________________
Personaje
Akemi


Drake


Angel


_______________________________________
The sinking scenery, is wiped by this sleeve.
Following the voice, I start walking.


 
   
#3
Sarumy
♥ Angel of darkness ♥
Din: Tokyo :D
Postari: 7
Hmm, foarte profund ficul ta. Imi place mult. am trecut si eu pe aici si am inceput sa citesc. E chiar interesant .
Totodata e un fic foarte misterios pentru ca nu prea am inteles cine sunt personajele si cine vorbeste cu cine. Oricum e ideea ta si abia astept sa vad next


_______________________________________
Un singur vis te poate duce departe

Insa realitatea te va tine mereu in urma

In trei cuvinte
      ...
Continua sa visezi

 
   
#4
iAlexi
Boss
Postari: 211
Da nici nu am terminat primul capitol

P.s'am terminat acum capitolul


_______________________________________
The sinking scenery, is wiped by this sleeve.
Following the voice, I start walking.


 
   
#5
iAlexi
Boss
Postari: 211
Capitolul II:
Akemi ii puse o intrebare la care Drake stia sigur ca il blocase. Era prima data cand nu stia ce sa raspunda era o provocare adevarata pentru el. Fara sa gandeasca urmatoarea mutare raspunde iresponsabil nepasandu-i ce va urma pentru ca fiind plin de sine era sigur ca va castiga oricum.
-Mai prins aici! Nu stiu! Dar putem incerca daca vrei sa afli.Ii zambeste acesta dulce inchizandu-si ochii incercand sa nu se gandeasca la posibilul esec.
Fata nu ii raspunde la propunerea facauta de el, aceasta se indeparteaza mai mult de el vrand sa intre in camera. Drake obisnuit sa spuna ce gandeste nu s-a putut abtine si a inceput sa vorbeasca singur.
-Perfect ma ignora pe fata! Isi bate joc de mine!
Oglinda prin care Angel ii privea era defapt luna. Acesta se prapadea de ras in
fotoliul lui alb tindandu-se de stomac din cauza rasului.
-E racoare!Vi?S-a auzit vocea lui Akemi incet probabil din cauza ploii.
-Serios?! O intreaba Drake mirat neasteptandu-se la asta din partea ei. Acum ii revenise increderea in el crezand ca seara asta va fi putin mai amuzanta. Fara sa ii raspunda Drake o urmeaza si intra in dormitorul fetei. Era intuneric, dar chair si asa el vedea foarte bine. Toata camera era alba incepand de la pereti pana la mobila si sa nu mai spunem ca si Akemi era imbracata in alb.
-Nu iti este frica sa inviti un baiat la tine in camera.
-Tu nu esti un baiat! Esti un demon.Ii raspunde ea taios.
-Cu atat mai rau...? Ridica el din sprancene.
-Chiar deloc pot spune doar privindu-te ca nu esti un demon rau. Nu stiai ca cei mai sinceri ingeri se gasesc in iad.
-Traducere? Intreaba Drake putin rusinat pentru ca nu intelesese cu exactitate ce vreia Akemi sa spuna.
Akemi abandona-se deja acest subiect si nu ii mai raspunse. Asa face mereu cand nu dorea sa se implice, abandona usor discutile. Nu era deloc vorbareata doar cand o interesa ceva anume in mod special. Aceasta aprinde becul care la inceput l-a cam deranjat pe Drake. Aceasta s-a dus spre dulapul din camera s-a aplecat jos si a deschis un sertar. Din sertar a luat un prosop alb si s-a dus direct spre Drake, ea s-a ridicat pe varfuri si si-a intins bine mainile ca sa ajunga la el fiind mai inalt decat ea incepand sa il stearga pe par.
-Ce faci? O intreaba Drake nedumerit.
-Sa nu racesti... Drake ii ia prosopul din mana si incepe el sa o stearga pe par.
-Eu voi fi insiguranta, dar tu sigur vei raci. Esti uda din cap pana in picioare.
Akemi era cam confuza nimeni inafara de mama ei nu incercase sa aiba grija de ea. Nu mai stia ce sa spuna asa ca a tacut incercand sa gaseasca un subiect de conversatie desi nu prea reusea. Linsitea dintre ei era apasatoare incat Drake s-a simtit fortat sa spuna ceva.
-Gata!Scuze, dar nu prea ma pricep esti prima fata pe care o sterg cu prosopul. Dar stiu sigur ca esti si prima fata frumoasa pe care am vazut-o in viata mea. Pot spune ca esti mai frumoasa decat Alba-ca-zapada. Tu ai un negru al parului mult mai frumos decat ea, iar culoarea pieli e mai atragatoare .
-Alba-ca-zapada a existat?
-Bineinteles! Voi credeti ca toate astea au fost basme inventate?
-Nu,eu cred ca orice e spus are un gram de adevar.
-Ai dreptate.
Akemi a inceput sa zambeasca cand Demonul i-a dat dreptate pentru ea era ceva nobisnuit , dar recunoaste chiar si ea in gandul ei ca nu ii displace.


_______________________________________
The sinking scenery, is wiped by this sleeve.
Following the voice, I start walking.


 
   
Pagini: 1  
Mergi la